Pres European Union Printo

SINDROMUL PERIODIC ASOCIAT CU RECEPTORUL FACTORULUI DE NECROZĂ TUMORALĂ (TRAPS, TNF Receptor Associated Periodic Syndrome) sau febra hiberniană

 

Ce reprezintă?
TRAPS este o boală inflamatorie caracterizată prin atacuri recurente de febră înaltă, ce durează, de obicei, 2-3 săptămâni. Febra este tipic acompaniată de tulburări gastro-intestinale (dureri abdominale, vărsături, diaree), erupţie cutanată roşietică, dureroasă, dureri musculare şi tumefierea ţesuturilor din jurul orbitei. Afectarea renală, cu proteinurie (pierdere de proteine în urină) severă, poate fi observată în fazele tardive ale bolii. Este posibilă existenţa unor cazuri similare în aceeaşi familie.


Care este frecvenţa bolii?
Se crede că TRAPS este o boală rară, cu mai puţin de 200 cazuri confirmate, însă prevalenţa reală a bolii nu este cunoscută. Afectează în egală măsură cele două sexe şi debutul se produce în copilărie, dar au fost descrise şi cazuri cu debut la vârsta adultă.
Primele cazuri au fost descrise la pacienţi cu descendenţă irlandeză-scoţiană, dar boala a fost identificată şi la alte populaţii: francezi, evrei sefarzi şi ashkenazi, armeni, arabi şi kabilieni din Maghreb.
Anotimpurile şi clima nu par a influenţa evoluţia acestei boli.


Care sunt cauzele bolii?
TRAPS este cauzată de o anomalie moştenită a unei proteine (receptorul I al factorului de necroză tumorală, Tumor Necrosis Factor Receptor I [TNFRI]), care conduce la o amplificare a răspunsului inflamator normal al pacientului.
TNFRI este unul din receptorii celulari specifici pentru o moleculă inflamatorie circulantă foarte puternică, numită factorul de necroză tumorală (TNF). Legătura directă dintre alterarea structurală şi funcţională a proteinei TNFRI, şi atacurile inflamatorii severe recurente din TRAPS, nu a fost încă complet elucidată. Infecţiile, traumatismele sau stressul psihologic pot declanşa atacurile din TRAPS.


Boala se moşteneşte?
TRAPS se moşteneşte după un model dominant, ceea ce înseamnă că, într-o familie afectată, mai mult de un caz poate fi observat în fiecare generaţie.


De ce s-a îmbolnăvit copilul meu? Boala poate fi prevenită?
Copilul a moştenit această boală de la unul din părinţi, care poartă o mutaţie a genei TNFR, sau a făcut o mutaţie de novo (adică nou apărută).
Persoanele care poartă o mutaţie a genei TNFR pot să prezinte, sau nu, manifestările clinice ale TRAPS. Boala nu poate fi prevenită la ora actuală.


Boala este contagioasă?
TRAPS nu este o boală infecţioasă. Doar indivizii care prezintă anomalia genetică vor face boala.

Care sunt principalele simptome?
Principalele simptome ale bolii sunt atacurile recurente de febră, care durează tipic 2-3 săptămâni,fiind acompaniate de frisoane şi dureri musculare intense la nivelul trunchiului şi al membrelor superioare. Erupţia cutanată tipică este roşietică şi dureroasă, corespunzând zonelor inflamate de piele şi musculatură.
Majoritatea pacienţilor prezintă o senzaţie de crampe musculare profunde la debutul atacurilor, crampe care cresc treptat în intensitate şi în extindere, urmate de apariţia erupţiei cutanate. Durerea abdominală difuză (resimţită în tot abdomenul), însoţită de greaţă şi vărsături reprezintă, de asemenea, simptome frecvente în TRAPS. Inflamaţia membranei care acoperă regiunea din faţă a ochiului (conjunctiva), sau tumefierea periorbitală (în jurul orbitei) este caracteristică pentru TRAPS, deşi poate fi observată şi în alte boli.
TRAPS se poate prezenta şi mai atipic, cu atacuri de durată mai scurtă sau mai lungă. Poate apare şi durerea toracică, cauzată de inflamaţia pleurei (membrana care înconjoară plămânii), sau a pericardului (membrana care înconjoară inima).
Unii pacienţi, mai ales adulţi, au o evoluţie fluctuantă, subcronică a bolii, caracterizată de perioade de activitate (dureri abdominale, articulare şi musculare, manifestări oculare cu sau fără febră) şi de creşterea persistentă a parametrilor inflamatori din sânge. Amiloidoza este cea mai severă complicaţie pe termen lung a TRAPS, apărând la 14% din pacienţi. Se datorează depunerii, la nivelul ţesuturilor, a unei molecule circulante apărută în inflamaţie şi numită amiloidul seric A (SAA). Depunerea sa la nivel renal determină pierderea unor cantităţi mari de proteine prin urină şi, în final, instalarea insuficienţei renale.

Boala se manifestă la fel la toţi copiii?
Tabloul clinic al TRAPS variază de la un pacient la altul, atât în ce priveşte durata atacurilor, cât şi a perioadelor lipsite de simptome. Combinaţia principalelor simptome este, de asemenea, variabilă. Aceste diferenţe pot fi explicate parţial de factorii genetici.


Cum se stabileşte diagnosticul?
Un medic expert va suspiciona TRAPS pe baza simptomelor, a examinării fizice a pacientului, dar şi a istoricului medical al familiei.
Anumite analize din sânge sunt utile pentru a detecta prezenţa inflamaţiei în timpul atacurilor. Diagnosticul este confirmat doar prin analiza genetică.
Diagnosticul diferenţial se face cu alte afecţiuni care se manifestă prin febră recurentă, cum sunt infecţiile, malignităţile (cancerul) şi alte boli inflamatorii cronice, inclusiv alte boli autoinflamatorii - de tipul febrei mediteraneene familiale (FMF) sau al deficitului de mevalonat kinază (MKD).


Ce analize sunt necesare?
a) Analize din sânge: testele de laborator sunt importante în diagnosticul TRAPS, pentru că evidenţiază prezenţa inflamaţiei în timpul atacurilor. Analize precum viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), proteina c reactivă (PCR), SAA, hemoleucograma sau fibrinogenul sunt efectuate în timpul atacurilor (când au valori crescute) şi după terminarea acestora, pentru a se verifica dacă s-au normalizat.
b) Analize din urină: o mostră de urină va fi testată pentru prezenţa proteinelor şi a celulelor roşii din sânge, care pot prezenta modificări temporare în timpul atacurilor. Pacienţii cu amiloidoză vor avea proteinurie persistentă.
c) Analiza moleculară a genei TNFRI se poate efectua doar în laboratoare specializate.

Ce tratament există?
La ora actuală, nu există niciun tratament care să poată preveni sau vindeca boala. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) ajută la ameliorarea simptomelor. Dozele mari de corticosteroizi sunt adesea eficiente, dar folosirea îndelungată produce efecte secundare importante. Blocarea specifică a TNF cu anticorpi anti-receptor TNF tip II (Etanercept) s-a dovedit eficientă la unii pacienţi, în sensul prevenirii atacurilor febrile. Dimpotrivă, utilizarea de anticorpi monoclonali anti-TNF a fost asociată cu exacerbarea bolii. Recent, un răspuns bun la terapia cu Anakinra (anti-IL-1) a fost raportat la unii copii afectaţi de TRAPS.


Care sunt efectele secundare ale terapiei medicamentoase?
Acestea depind de medicamentul utilizat. AINS pot da dureri de cap, probleme gastrice (gastrită, ulcer) şi leziuni ale rinichilor. Corticosteroizii şi agenţii biologici cresc susceptibilitatea la infecţii. În plus, corticosteroizii se asociază cu o gamă largă de efecte secundare, dacă sunt utilizaţi pe termen lung (vezi capitolul de terapie medicamentoasă).


Cât ar trebui să dureze tratamentul?
Datorită numărului relativ mic de cazuri tratate cu agenţi anti-TNF şi anti-IL-1, încă nu este clar dacă aceste medicamente ar trebui administrate continuu sau doar în timpul atacurilor.


Care este rolul terapiilor neconvenţionale sau complementare?
Nu există date despre rolul sau eficienţa acestora în TRAPS.


Ce controale periodice sunt necesare?
Pacienţii aflaţi sub tratament ar trebui să facă analize ale sângelui şi urinii cel puţin o dată la 2-3 luni.


Cât timp durează boala?
TRAPS este o boală care durează toată viaţa, chiar dacă atacurile febrile tind să scadă ca intensitate, cu înaintarea în vârstă, observându-se o evoluţie mai degrabă fluctuantă. Din păcate, acest tip de evoluţie nu previne dezvoltarea amiloidozei.


Este posibilă vindecarea completă?
Nu, pentru că este o boală genetică.


Viaţa zilnică


Cum afectează boala viaţa copilului şi a familiei sale?
Atacurile frecvente şi lungi afectează viaţa normală de familie şi pot chiar interfera cu viaţa profesională a pacientului sau părinţilor acestuia. Adesea, diagnosticul corect al bolii se stabileşte cu oarecare întârziere, ceea ce dă naştere anxietăţii părinţilor şi, uneori, unor proceduri medicale inutile.


Ce impact are boala asupra activităţii şcolare?
Atacurile frecvente afectează frecventarea cursurilor, dar un tratament eficient va ameliora această situaţie.
Profesorii trebuie să fie informaţi în legătură cu această boală şi cu atitudinea de urmat în cazul unui atac care începe la şcoală.


Există restricţii în privinţa sportului?
Nu. Totuşi, absenţele frecvente de la meciuri sau de la şedinţele de antrenament (în timpul atacurilor bolii) pot împiedica participarea la sporturile organizate, de echipă.


Există restricţii dietetice?
Nu. Nu există o dietă specifică bolii.


Boala poate fi influenţată de climă?
Nu.

Copilul poate fi vaccinat?
Da, copilul poate fi vaccinat şi trebuie să fie vaccinat, chiar dacă aceasta va declanşa un atac febril.


Există recomandări speciale în privinţa vieţii sexuale, sarcinii, contracepţiei?
Pacienţii cu TRAPS pot avea o viaţă sexuală normală şi pot avea copii. Însă trebuie să fie conştienţi de riscul afectării propriilor copii de boală (există o probabilitate de 50% ca aceştia să dezvolte TRAPS).